Și când a sosit în locul acela, Iisus, privind, a zis către el: Zaheu, vino degrabă, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta. Şi Zaheu L-a primit, bucurându-se. Şi văzând, toţi murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Dar Zaheu, stând înaintea Domnului, a zis: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am nedreptăţit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit. Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, întrucât şi acesta este fiu al lui Avraam. Pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.
(Luca 19, 1-10)
În orice cetate sau sat veți intra, cercetați cine este vrednic și acolo rămâneți până ce veți ieși. Și intrând în casă, salutați, zicând: “Pace casei acesteia”. Şi dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea. Iar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.
(Matei 10, 13)
Una din cele mai solicitate slujbe de către credincioși este sfeştania (slv. „sfeştanie” sau „feştanie” – luminare) sau Slujba sfințirii mici a apei, deoarece apa, în general, a avut un mare rol în viața religioasă a credincioșilor dintotdeauna și, am putea spune, în toate religiile.
Aceasta este considerată ca unul din cele mai însemnate elemente care intră în alcătuirea cosmosului (apa, pământul, aerul și focul). Pe de altă parte, apa este indispensabilă pentru viața biologică a omului, cât și în activitățile gospodărești. Ea este un mijloc al curățirii atât fizice, dar și spirituale. Calitatea naturală a apei de a curăţa și spăla a fost transferată în viața religioasă, apa devenind prin sfințire mijloc al purificării, al curățirii spirituale. Prin limpezimea, gustul plăcut și efectul ei răcoritor, apa simbolizează și acțiunea purificatoare a harului divin.
Sfeștania curăță casa precum spovedania sufletului omului. Dacă prin spovedanie, prin mărturisirea păcatelor și dezlegarea acestora de către preot, omul se curăță, își curăță sufletul, își împrospătează harul primit la botez, tot așa prin stropirea cu apă sfințită și prin rugăciunile preotului, casa sfințită la început se curăță de „toată lucrarea cea rea”, datorată fie păcatelor celor ce locuiesc în ea, fie oamenilor răuvoitori, fie duhurilor celor rele.
Ori de câte ori credinciosul simte nevoia curățirii și sfințirii casei, poate chema preotul pentru Sfeștanie.
Ce este binecuvântarea casei?
Fie că ne-am renovat casa, fie că ne-am mutat într-o casă nouă, fie că suntem încercați de boli și ispite, este bine să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu peste casa noastră și peste cei ce locuiesc împreună cu noi. Cea mai potrivită slujbă pe care o poate face preotul, în situațiile mai sus amintite, este “Sfeștania” sau Sfințirea mică a apei, slujbă prin care el se roagă lui Dumnezeu să coboare peste apa pusă înainte harul Său divin, pentru ca ea să devină elementul văzut al binecuvântării lui Dumnezeu în casa unde se face rugăciunea și peste tot unde se stropește cu această apă.
Așa cum, printr-o viață de sfințenie „omul sfințește locul”, tot astfel prin patimi și păcate omul întinează casa sa şi tot locul unde calcă picioarele lui, între om şi natura înconjurătoare existând o strânsă legătură încă de la creație, după cum afirmă şi Sfântul Apostol Pavel (Romani 8,20). Casa poate fi întinată de păcatele noastre, de păcatele celor care trec pragul casei dar și de invidia și lucrarea celor aflați în slujba răului: neînțelegeri în familie, certuri, nereușite în mod repetat, indispoziție sufletească, tulburări, vise urâte, frică nejustificată. În astfel de împrejurări, e bine să ne mărturisim păcatele, să iertăm și să stăm de vorbă cu preotul pentru o binecuvântare a casei.
Când facem sfeştanie?
Ori de câte ori simțim nevoia curățirii și sfințirii casei, tot așa cum ne spovedim ori de câte ori simțim nevoia împăcării cu Dumnezeu. De asemenea, dacă am avut un deces în casă e bine să cerem binecuvântarea casei – nu pentru că cel decedat ar fi “întinat” casa, ci pentru că locul a fost vizitat de moarte. Tot așa trebuie procedat în casa sau în locul unde s-au petrecut fărădelegi și întâmplări rele sau accidente, pentru că acestea se întâmplă sub influența duhurilor rele.
În altă ordine de idei, timpul pe care preotul îl alocă pentru discuții personale cu fiecare credincios după terminarea slujbei duminicale este probabil insuficient, iar binecuvântarea casei reprezintă o ocazie foarte potrivită pentru a fi în mijlocul Dumneavoastră, a ne cunoaște reciproc și a vă asculta (pe larg) problemele și dorințele.
Ce trebuie și cum trebuie să ne pregătim pentru sfeștanie?
Pentru slujba sfeștaniei, credinciosul trebuie să pregătească o măsuță frumos acoperită, orientată spre răsărit (măsuța poate fi așezată în fața sau în apropierea icoanei sau a colțului de rugăciune din casă), pe care va așeza următoarele:
– un vas larg la gură cu apă curată;
– o ceașcă sau un pahar cu puțin untdelemn;
– un mănunchi de busuioc;
– două sfeșnice mici cu lumânări din ceară curată;
– cărbune aprins și puțină tămâie;
– o icoană (dacă măsuța nu se află în fața icoanei din casă);
– un pomelnic cu cei ce locuiesc în casă.
Mai pot fi puse pe masă: o pâine sau făină, puțin untdelemn și puțin vin, simbolizând roadele pământului date de Dumnezeu spre hrana noastră, pentru a fi binecuvântate.
Sfeștania se oficiază la cererea credincioșilor. Dacă doriți binecuvântarea casei dumneavoastră Vă rugăm să luați legatura cu preotul parohiei la numerele de telefon de la secțiunea: Contact.
