Intrarea lui Isus în Ierusalim. Duminica Floriilor

Pubblicato giorno 18 Aprile 2019 - 2019

Drumul de la Ierihon la Ierusalim trecea peste Muntele Măslinilor. Deși numit în mod tradițional de evangheliști “munte”, în realitate era doar un deal prielnic creșterii măslinilor și renumit pentru teascurile de ulei de măsline. Pe acest drum a intrat Isus în Ierusalim, în acea duminică de 2 aprilie a anului 33.

Pe Iisus Hristos îl urmau orbii, bolnavii întremați, cei care asistaseră înmărmuriți la învierea lui Lazăr în Betania. După El veneau mii de pelerini din toate colțurile Iudeii, Galileei, Samarei și chiar de mai departe, să se închine la Ierusalim, la Sărbătoarea Corturilor. Alaiul din după-amiaza acelei duminici la intrarea de Răsărit a cetății Ierusalimului a nedumerit și cutremurat poporul din cetate.

palme

Cu ramuri de finic și măslin în mâini l-a întâmpinat poporul pe Iisus strigând: “Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!”. Pe Muntele Măslinilor a rostit Mântuitorul Cuvântarea despre viața veșnică și a petrecut ultimele nopți de dinaintea morții Sale. Tot aici, la poalele muntelui, în Grădina Ghetsimani, a fost locul de liniște și rugăciune pentru Iisus și ucenicii Săi după Cina cea de Taină. Tot de pe Muntele Măslinilor a avut loc Înălțarea la Cer a Domnului.

Din primele secole ale Bisericii și până astăzi Muntele Măslinilor, Grădina Ghetsimani cu cei 7 măslini vechi de 2.000 de ani, schiturile și bisericile întemeiate pe munte încă din secolul IV au devenit  unele dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale creștinătății.

Duminica Stâlpilor sau Duminica Floriilor

ramo-ulivo_pasqua-1

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paștilor, numită Săptămâna Patimilor, în care ne pregătim să întâmpinăm marea sărbătoare a Învierii lui Isus.

Duminica Floriilor reprezintă “florile virtuţilor adunate în timpul postului” – lumina rugăciunii, smerenia postirii, bunătatea inimii milostive şi darnice, curăţenia minţii dobândită prin pocăinţă.

Ziua este numită și Duminica aspiranților sau a candidaților la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care nu sunt creștini și vor să se pregătească pentru botez se numesc catehumeni) mergeau la episcop, spre a-i cere să fie admiși la botez, iar acesta le dădea să învețe Simbolul credinței. Se mai numea și Duminica grațierilor, pentru că, în cinstea ei, împărații acordau grațieri.

După un obicei din secolul al IV-lea și generalizat în toată Biserica creștină, se aduc în biserici ramuri de arbori care sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor, în amintirea ramurilor de finic și de măslin cu care mulțimile au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfală în Ierusalim.

Atât în Bizanț, cât și la curțile domnești din Țările Române, sărbătoarea Floriilor se prăznuia cu multă solemnitate. Luau parte împărații cu demnitarii lor, cărora li se împărțeau făclii aprinse ca la Paști.

În seara acestei duminici încep în biserici slujbele deniilor din Săptămâna Patimilor.

Sursa: stiri.tvr.ro